Regasita, part X

Era deja ora 7 seara cand am ajuns pana in Piata Sfatului. Intre timp ne mai plimbasem si pe Republicii, am intrat sa aruncam o privire pe la Kenvelo si Adidas, da, si tipii mai fac asta cateodata. Era chiar placut sa poti merge cu un prieten asa bun ca Mihai pur si simplu pe unde ne duceau picioarele. E cred ca cea mai buna relaxare si, acum, nu stiu de ce, dar simteam ca as fi avut nevoie de o pauza. Sau… mai degraba nu de o pauza, ci de o sesiune de gandire gen ”viata mea incotro se indreapta?”. Adevarul este ca ma simteam extraordinar de bine in situatia asta, stiind ca pot vorbi cu Daria pe net, ca ne putem intalni ca intre doi prieteni, ca putem glumi si ne putem imbratisa si ne putem saruta pe obraji fara sa denote anumite lucruri care inca nu erau adevarate. Inca. Pentru prima oara de cand o cunosteam am avut parte de un moment in care am gandit ca poate ne e mai bine asa, ca ar fi chiar pacat sa stric aceasta legatura platonica. Dar, dupa cum spuneam, a fost doar un moment care a trecut repede, fulgerator prin mintea mea.

Vroiam sa fiu cu ea. Doamne, cat de tare vroiam! Dar mi-era frica. Da, mi-era frica de societate. Nu pentru mine, ci pentru ea. Ea e o fata atat de buna, inteligenta, cu parinti extraordinari, care are niste principii solide, iar eu… Ei bine, eu nu prea am cu ce ma lauda. Sau cel putin nu gasesc motiv de lauda. Am terminat un liceu bun, da, acum fac si o facultate si incerc sa stau pe picioarele mele. Incerc sa fac cat pot, dar cateodata simt ca nu dau destul din mine. Pe cand ea e o idealista, cineva care nu se lasa pana nu primeste exact ce doreste si nu oricum, ci muncind pentru acel ceva. Sau poate aveam si eu un ideal si era ea? Idealul meu – Daria. Sa ajung cat de sus posibil pentru ea, pentru a o face sa fie mandra cu mine. Sa fiu eroul ei si lumea sa ne accepte. Si ce daca era o diferenta de varsta de 5 ani? Exista cupluri si mai si. Iar noi avem tineretea de partea noastra si onestitatea. Eu stiu ca nu as minti-o, nu as avea cum, nu as avea puterea necesara sa ii fac asa ceva, stiind ca o pot rani. De ce sa o mint cand numai ea imi zburda prin minte?

Reclama la reclama

Ok, si ce daca e doar apa minerala? Astia de la Dorna se vede ca muncesc sa isi faca o publicitate solida si sa isi asigura cumparatori. Pai numai dupa ce vezi reclamele astora iti vine sa te duci sa cumperi o sticla de apa minerala, fie ca ti-e sete sau nu. Pe bune acum, in Romania n-am prea vazut reclame reusita si pana acum cei de la Dorna numai faine au scos. Iata ultima pe care au scos-o:

Cantecul din reclama este al lui Juno Reactor si Don Davis si se numeste ”Navras”. A fost si in coloana sonora a filmului ”Matrix”. Asta chiar e o reclama care merita vazuta.

Scurte si fara legatura

• Numele meu e Sînzi.
• Imi plac pinguinii.
• Acum as bea suc de rosii.
• Ascult DepenDance in momentul asta.
• Afara urla niste copii.
• Mi-am incarcat mp3-ul.
• Cainele doarme.
• Ai mei demoleaza balconul.
• Urasc sa mi se greseasca numele.
• Inghetata mea preferata e de ciocolata.
• As vrea sa am 16 ani tot restul vietii.
• Cred ca o sa inceapa ploaia.

Octavian Paler – Am invatat

Avem timp pentru toate.
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,
Sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
Sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
Avem timp sa citim si sa scriem,
Sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
Avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
Avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin
Cenusa lor mai tarziu.

Caracal, orasul minunilor

Caracal e un oras din Oltenia, in judetul Olt, localizat intre raurile Olt si Jiu si e al doilea oras ca marime din judet. Dar evident ca nu m-am apucat sa analizez adancurile acestui oras, ci, dupa cum se poate vedea din titlu, am sa scriu despre aceste asa zise ”minuni” ale zonei. Hai ca sigur ati auzit vorba ca in Caracal s-ar fi rasturnat carul… si de acolo provin toate aceste minuni. Sa vedem care sunt…

1. Brutaria e construita pe strada Foamei
2. Inchisoarea e pe strada Libertatii
3. Cimitirul e pe strada Invierii
4. La ceasul de la gara este in cifre romane IIII (4)
5. S-a furat usa de la politie
6. Sediul pompierilor a luat foc
7. Un monument cu soldati cu pusti a fost indreptat spre Casa Armatei
8. Exista o singura scoala si aceea cu numarul 2

Acum sincer nu stiu daca absolut toate punctele sunt adevarate, dar primele 4 cica ar fi. Ceasul de la gara inca exista si are aceeasi notatie pentru ora 4. Dupa spusele mai marilor orasului Caracal, denumirile strazilor ar avea un motiv. Pe strada Libertatii era construita Judecatoria, abia apoi a fost construita si inchisoarea. Dar dupa aceea au disparut si inchisoarea si denumirea strazii. Cimitirul a fost construit prin secolul 19, pe strada deja existenta cu numele de ”Invierii”. Multi ani mai tarziu si-au dat seama de minune si a fost schimbat numele strazii. Cat despre monument, se spune ca s-a construit acest monument al unor soldati cu pusti. Ei bine, la terminarea acestui proiect au realizat ca il indreptasera spre Casa Armatei. L-au rotit si au realizat ca l-au indreptat catre sediul politiei. Cica monumentul inca exista prin Caracal.

Se spune ca in Caracal s-a rasturnat ”carul cu prosti”, dar era de fapt vorba de ”carul cu prostime”, prostime insemnand oameni simpli. Dar definitiile acestor termeni s-au amestecat, s-au facut confuzii intre ele si s-a ajuns aici: in Caracal s-a varsat carul cu prosti. Dar iata ca avem macar inca un motiv sa nu emigram. Avem la minuni de nu ne vine a crede.